Personal tools

Care sunt structurile de control in Haskell ?

From HaskellWiki

(Difference between revisions)
Jump to: navigation, search
m
m
Line 9: Line 9:
   
 
Ceea ce va lipseste atunci cand programati in stil imperativ in Haskell poate fi,deci,adaugat.
 
Ceea ce va lipseste atunci cand programati in stil imperativ in Haskell poate fi,deci,adaugat.
Repet: Haskell permite sa va definiti propriile structuri de control pentru programarea "imperativa" dar (sunt mai usor de facut) fara variabile locale in vre-un context. Deci puteti defini imediat un for care cicleaza parcurgand valorile dintr-o lista si e ceva mai greu de facut un for care modifica o variabila dintr-un context.
+
Repet: Haskell permite sa va definiti propriile structuri de control pentru programarea "imperativa" dar (sunt mai usor de facut) fara variabile locale in vre-un context. Deci puteti defini imediat un for care cicleaza parcurgand valorile dintr-o lista si e ceva mai complicat de facut un for care modifica o variabila dintr-un context.
 
Exemple clasice de programare cu actiuni (monadice) repetate:
 
Exemple clasice de programare cu actiuni (monadice) repetate:
   
Line 21: Line 21:
   
 
Dupa "Tackling the Awkward Squad:..." de Simon Peyton Jones. Neaparat de citit cap 2.4 - Control structures din ea. Apoi 2.5.
 
Dupa "Tackling the Awkward Squad:..." de Simon Peyton Jones. Neaparat de citit cap 2.4 - Control structures din ea. Apoi 2.5.
  +
  +
Si nu uitati: Programarea "imperativa" in Haskell este de fapt evaluare lazy a unor succesiuni de >>= (bind-uri) dintr-o monada. Uzual monada de I/O. Iar do-notatia functioneaza ca un fel de macrodefinitie care prin expandare produce acele succesiuni de bind-uri.
  +
  +
  +
  +
[http://www.haskell.org/haskellwiki/Ro/Haskell <= Inapoi la pagina principala Ro/Haskell ]

Revision as of 08:38, 8 June 2007

Haskell fiind limbaj functional cu "lazy evaluation" nu are structuri de control in sensul din limbajele imperative. Dar le puteti inventa si folosi pe cele dorite de dumneavoastra ! Flexibilitate maxima.

In Haskell if then else este un operator conditional

if <exp1> then <exp2> else <exp3>

avand mai curand sensul din C al operatorului ' ? : '

Exista si generalizarea lui if , case-ul. Si mai avem de adaugat aici ceva.

Ceea ce va lipseste atunci cand programati in stil imperativ in Haskell poate fi,deci,adaugat. Repet: Haskell permite sa va definiti propriile structuri de control pentru programarea "imperativa" dar (sunt mai usor de facut) fara variabile locale in vre-un context. Deci puteti defini imediat un for care cicleaza parcurgand valorile dintr-o lista si e ceva mai complicat de facut un for care modifica o variabila dintr-un context. Exemple clasice de programare cu actiuni (monadice) repetate:

myforever  :: IO () -> IO ()
myforever action = action >> myforever action

myrepeat  :: Int -> IO a -> IO ()
myrepeat 0 act = return ()
myrepeat n act = act >> myrepeat (n-1) act

Dupa "Tackling the Awkward Squad:..." de Simon Peyton Jones. Neaparat de citit cap 2.4 - Control structures din ea. Apoi 2.5.

Si nu uitati: Programarea "imperativa" in Haskell este de fapt evaluare lazy a unor succesiuni de >>= (bind-uri) dintr-o monada. Uzual monada de I/O. Iar do-notatia functioneaza ca un fel de macrodefinitie care prin expandare produce acele succesiuni de bind-uri.


<= Inapoi la pagina principala Ro/Haskell