Difference between revisions of "Care sunt structurile de control in Haskell ?"

From HaskellWiki
Jump to navigation Jump to search
m
m
Line 1: Line 1:
  +
[[Category:Ro]]
 
Haskell fiind limbaj functional cu "lazy evaluation" nu are structuri de control in sensul din limbajele imperative. Dar le puteti inventa si folosi pe cele dorite de dumneavoastra ! Flexibilitate maxima.
 
Haskell fiind limbaj functional cu "lazy evaluation" nu are structuri de control in sensul din limbajele imperative. Dar le puteti inventa si folosi pe cele dorite de dumneavoastra ! Flexibilitate maxima.
   
Line 24: Line 25:
 
Si nu uitati: Programarea "imperativa" in Haskell este de fapt evaluare lazy a unor succesiuni de >>= (bind-uri) dintr-o monada. Uzual monada de I/O. Iar do-notatia functioneaza ca un fel de macrodefinitie care prin expandare produce acele succesiuni de bind-uri.
 
Si nu uitati: Programarea "imperativa" in Haskell este de fapt evaluare lazy a unor succesiuni de >>= (bind-uri) dintr-o monada. Uzual monada de I/O. Iar do-notatia functioneaza ca un fel de macrodefinitie care prin expandare produce acele succesiuni de bind-uri.
   
  +
----
 
  +
Pagina indexata la indexul [[Category:Ro]] [http://www.haskell.org/haskellwiki/Category:Ro Categories:Ro]
 
  +
----
[http://www.haskell.org/haskellwiki/Ro/Haskell <= Inapoi la pagina principala Ro/Haskell ]
+
[http://www.haskell.org/haskellwiki/Ro/Haskell <= Inapoi la pagina principala Ro/Haskell. ]<br> <br>
  +
[http://www.haskell.org/haskellwiki/Intrebarile_incepatorului <'''-''' Inapoi la Intrebarile incepatorului Ro/Haskell. ]

Revision as of 09:59, 21 January 2008

Haskell fiind limbaj functional cu "lazy evaluation" nu are structuri de control in sensul din limbajele imperative. Dar le puteti inventa si folosi pe cele dorite de dumneavoastra ! Flexibilitate maxima.

In Haskell if then else este un operator conditional

if <exp1> then <exp2> else <exp3>

avand mai curand sensul din C al operatorului ' ? : '

Exista si generalizarea lui if , case-ul. Si mai avem de adaugat aici ceva.

Ceea ce va lipseste atunci cand programati in stil imperativ in Haskell poate fi,deci,adaugat. Repet: Haskell permite sa va definiti propriile structuri de control pentru programarea "imperativa" dar (sunt mai usor de facut) fara variabile locale in vre-un context. Deci puteti defini imediat un for care cicleaza parcurgand valorile dintr-o lista si e ceva mai complicat de facut un for care modifica o variabila dintr-un context. Exemple clasice de programare cu actiuni (monadice) repetate:

myforever :: IO () -> IO ()
myforever action = action >> myforever action

myrepeat :: Int -> IO a -> IO ()
myrepeat 0 act = return ()
myrepeat n act = act >> myrepeat (n-1) act

Dupa "Tackling the Awkward Squad:..." de Simon Peyton Jones. Neaparat de citit cap 2.4 - Control structures din ea. Apoi 2.5.

Si nu uitati: Programarea "imperativa" in Haskell este de fapt evaluare lazy a unor succesiuni de >>= (bind-uri) dintr-o monada. Uzual monada de I/O. Iar do-notatia functioneaza ca un fel de macrodefinitie care prin expandare produce acele succesiuni de bind-uri.


Pagina indexata la indexul Categories:Ro


<= Inapoi la pagina principala Ro/Haskell.

<- Inapoi la Intrebarile incepatorului Ro/Haskell.