Difference between revisions of "Ce sunt Monad respectiv MonadPlus ?"

From HaskellWiki
Jump to navigation Jump to search
m
 
(One intermediate revision by the same user not shown)
Line 1: Line 1:
  +
[[Category:Ro]]
  +
 
*Teoreticianul va raspunde ca sunt doua clase predefinite.
 
*Teoreticianul va raspunde ca sunt doua clase predefinite.
 
*Practicianul programator va spune ca este vorba de Biblioteci Haskell care definesc structura algebrica (generica) de Monada (plural [[monade]]). Programatorul va importa aceasta biblioteca atunci cand va avea de lucrat cu [[monade]], de exemplu la scrierea interpretoarelor sau compilatoarelor.
 
*Practicianul programator va spune ca este vorba de Biblioteci Haskell care definesc structura algebrica (generica) de Monada (plural [[monade]]). Programatorul va importa aceasta biblioteca atunci cand va avea de lucrat cu [[monade]], de exemplu la scrierea interpretoarelor sau compilatoarelor.
 
*Adeptul programarii imperative va spune ca monada de I/O este ceva ce se foloseste la scrierea secventelor de instructiuni in do-notatie.
 
*Adeptul programarii imperative va spune ca monada de I/O este ceva ce se foloseste la scrierea secventelor de instructiuni in do-notatie.
*Matematicianul va spune ca Monada sau Tripleta Kleisli este o notiune din Teoria Categoriilor care apare si in anumite lucrari de topologie algebrica.
+
*Matematicianul va spune ca Monada sau Tripleta Kleisli este o notiune din Teoria Categoriilor care apare si in anumite lucrari de topologie algebrica. Nu se suprapun perfect ca notatie dar reflecta acelasi fenomen matematic.
 
*Monada poate fi inzestrata uneori cu un operator "+" ba chiar si cu un "zero" caz in care structura sa algebrica va avea mai multe proprietati. Un exemplu de monada cu "plus" si "zerou" este [[monada parserelor]].
 
*Monada poate fi inzestrata uneori cu un operator "+" ba chiar si cu un "zero" caz in care structura sa algebrica va avea mai multe proprietati. Un exemplu de monada cu "plus" si "zerou" este [[monada parserelor]].
   
(ultimul update 31.ian.2007)
 
   
  +
[http://www.haskell.org/haskellwiki/Ro/Haskell <= Inapoi la pagina principala Ro/Haskell ]
 
  +
----
  +
Pagina indexata la indexul [[Category:Ro]] [http://www.haskell.org/haskellwiki/Category:Ro Categories:Ro]
  +
----
 
[http://www.haskell.org/haskellwiki/Ro/Haskell <= Inapoi la pagina principala Ro/Haskell. ]<br> <br>
  +
[http://www.haskell.org/haskellwiki/Intrebarile_incepatorului <'''-''' Inapoi la Intrebarile incepatorului Ro/Haskell. ]

Latest revision as of 22:38, 24 January 2008


  • Teoreticianul va raspunde ca sunt doua clase predefinite.
  • Practicianul programator va spune ca este vorba de Biblioteci Haskell care definesc structura algebrica (generica) de Monada (plural monade). Programatorul va importa aceasta biblioteca atunci cand va avea de lucrat cu monade, de exemplu la scrierea interpretoarelor sau compilatoarelor.
  • Adeptul programarii imperative va spune ca monada de I/O este ceva ce se foloseste la scrierea secventelor de instructiuni in do-notatie.
  • Matematicianul va spune ca Monada sau Tripleta Kleisli este o notiune din Teoria Categoriilor care apare si in anumite lucrari de topologie algebrica. Nu se suprapun perfect ca notatie dar reflecta acelasi fenomen matematic.
  • Monada poate fi inzestrata uneori cu un operator "+" ba chiar si cu un "zero" caz in care structura sa algebrica va avea mai multe proprietati. Un exemplu de monada cu "plus" si "zerou" este monada parserelor.



Pagina indexata la indexul Categories:Ro


<= Inapoi la pagina principala Ro/Haskell.

<- Inapoi la Intrebarile incepatorului Ro/Haskell.